Efigii napoleoniene. Destine în memoria timpului, volumul 2

Descriere

O lucrare în două volume care cercetează biografiile celor mai reprezentanţi membri ai Dinastiei Bonaparte.

Toți, la adăpostul faptelor și gloriei Împăratului Napoléon I, s-au bucurat de regalitate, prestigiu și nenumărate satisfacții; numai EL nu a cunoscut decât povara regimului pe care l-a instaurat, acesta prăbușindu-se atunci când, părăsit aproape de toți cei pe care îi înălțase, EL nu a mai fost în stare să-l apere. Tot timpul a purtat lumea pe umerii săi, înflăcărat de ideile generoase ale epocii în care a trăit, urmându-și cu bărbăție destinul. Dacă Cerul i-ar fi acordat puțin timp, cu siguranță ar fi reușit să facă din întreaga Franță un adevărat roman. Emblemă a Familiei Bonaparte, un veritabil „totem” al acesteia, așa cum îl denumește Pierre Branda, Napoléon I a fost cel mai de seamă reprezentant al „La Grande Génération”. În cele din urmă, după dispariția LUI, în acea îndepărtată insulă din Atlantic, mama, frații și surorile SALE s-au stins, unul câte unul, în liniștea apăsătoare și melancolică a palatelor în care își duceau existența, sub povara amintirilor, dar spiritul Bonaparte a supraviețuit, manifestându-se la următoarele generații ale acestei nobile familii, până în zilele noastre.
Depănând povestea unor urmași ai „La Grande Génération” – Regele Romei, Napoléon III, Prințul Imperial, Prințul Napoléon, Prințesa Mathilde, Prințul Victor, Prințesa Marie Bonaparte, Prințul Louis, Charles Bonaparte și Prințul Jean-Christophe Napoléon –, fiecare cu inerentele lumini și umbre, cu destine împlinite sau nefericite –, avem posibilitatea să afirmăm, fără teama de a greși, că personajele respective, admirate de unii ori blamate de alții, conturează o epocă, interpretându-și rolul pe scena marii istorii. (Alexandru Mihalcea)