Breviar laic

Descriere

De la „Inconvenientul de a te fi născut” al lui Emil Cioran, nu cred că s-a mai publicat pe vreun meridian lingvistic un breviar de profunzimea celui semnat de Talpeş, lucrare în care autorul investighează şi restituie, într-o formă mai mult sau mai puţin camuflată, efectele metafizicii asupra individului. Dar spre deosebire de breviarul ecleziastic, cel al lui Ioan Talpeş nu însumează noţiuni sau date privind particularităţile unui anume univers iniţiatic. Breviarul lui Talpeş tratează în metafizica demersului aristotelian, viziune în care analiza întreprinsă de autor scoate la iveală o imensă plajă de investigaţii
filozofice. Revelaţii pe a căror substanţă se eşafodează o viziune globală a fenomenelor asupra cărora avem o oarecare influenţă şi care, la rândul lor, au o influenţă certă asupra noastră. Paralelismul dintre „Inconvenientul” lui Cioran şi inspirata carte lui Talpeş nu este întâmplător. Şi la unul, şi la celălalt apar rocade analitice chiar în miezul tentativelor de întrepătrundere a fondului cu forma, pe care autorii le metamorfozează subtil în logic şi formal, demers al cărui vector emoţional îl catapultează pe lector
în universul interpretativ aristotelian. De altfel, metamorfozarea fondului în logic şi a formei în formal se înscrie într-un concept cu care, într-o manieră abstractă (ca să nu zic inconştientă), cochetează de câteva decenii bune omul de litere de pe toate meridianele dotate cu un arsenal avansat de cercetare.
Cu aceste „vorbe de suflet”, literatura noastră postdictatorială îşi rotunjeşte conturul, oxigenându-se. Şi avem mare nevoie! (George Astaloş)