Între datorie și familie. Primul Război Mondial în jurnalul farmacistului-șef al Marinei

Descriere

Jurnalul lui Mihail Tzanovici reprezintă o contribuție importantă (și destul de rară, de altfel) la cunoașterea evoluțiilor care au urmat implicării României în Marele Război, în special în perioada dramatică a refugiului și păcii separate. Starea de spirit a armatei, problemele legate de refugiul (în cazul de față al pendulării între Chilia românească și cea rusească și mai departe), aspectele derivate de aici (alimentație, boli, distanța față de familie, aflată și ea în refugiu, dar la Iași), incertitudinea cu privire la viitorul apropiat sau mai îndepărtat, veștile contradictorii de pe front reprezintă, împreună cu multe alte aspecte de viață cotidiană, conținutul acestui jurnal, de o densitate deosebită. […]
Jurnalul de față acoperă perioada 31 august 1916-20 iulie 1919, cu accent pe iarna 1916-1917 și evoluțiile evenimentelor din anii 1917-1918. Însemnările sale sunt complexe […]. Pe lângă activitatea de zi cu zi, din calitatea avută de farmacist-șef al Marinei, ne rețin atenția, din când în când, reflecții cu privire la responsabilități și perspective. […] O revoltă a frustrării pentru eșecul pregătirii intrării în război și pentru multe alte greșeli, de ordin administrativ și militar, care au dus la dezastrul din acel moment (de altfel, Mihail Tzanovici comentează acid nenumărate alte știri și situații, acuzând starea de dezorganizare din Marina Militară sau graba cu care deputații ce urmau să se îndrepte către Odesa au intrat în posesia alocațiilor financiare acordate de guvern, apreciate drept exagerate în situația de atunci a României – 20 februarie 1917). Apoi, incertitudinea adusă de mișcările politice din Imperiul Rus i-a cauzat lui Tzanovici un acut simț al anticipației: „rușii văzând că nu pot ieși victorioși din război au preferat să facă această lovitură, ca aducând alt Țar pe tron și schimbând guvernul, care neavând angajamente cu aliații, să caute a face pace cu germanii, fără Franța și fără Anglia și Italia” (4 martie 1917). […] Jurnalul lui Mihail Tzanovici este cu siguranță o contribuție la istoria Primului Război Mondial din perspectiva unui necombatant aflat la datorie. Este o perspectivă ce poate părea antagonică, dar care aduce un plus memoriilor combatanților Marelui Război, o perspectivă care întregește un tablou de epocă care altfel ar fi fost incomplet.
Conf. univ. dr. Emanuel Plopeanu
Director al Centrului pentru Studii de securitate la Marea Neagră
Universitatea „Ovidius” Constanța