Conferinta de Pace de la Paris Archives - Editura Militară

Generalul Henri Cihoski. Un erou al României Mari

Pandea Adrian — Thu, 22 May 2025 08:42:36 +0000

A scrie despre viaţa şi activitatea unui om este o întreprindere dificilă, mai cu seamă când acesta constituie un nume ce s-a afirmat, în primul rând, printr-o muncă tenace, neobosită, prin acţiuni şi fapte de arme remarcabile, izvorâte din dragoste şi devotament faţă de patrie, cu ale cărei aspiraţii a ştiut să se identifice, în momentele de cumpănă, până la jertfa supremă. Generalul de armată Henri Cihoski a fost, fără îndoială, un nume bine cunoscut în epoca sa; dar, pentru generaţiile mai tinere, de azi, amintirea lui este încă învăluită într-un nedrept con de umbră. Am ferma convingere că viaţa acestui OM de valoare merită cu prisosinţă interesul şi consideraţia noastră, a tuturor.
DUMITRU PREDA

The post Generalul Henri Cihoski. Un erou al României Mari appeared first on Editura Militară.

Contribuţia umană şi materială a Ţării Făgăraşului la Primul Război Mondial

Pandea Adrian — Fri, 29 Nov 2024 08:43:19 +0000

Primul Război Mondial, pornit ca o altă criză de care continentul nu era străin și despre care se considera că va fi rapid încheiată, avea să arunce Europa într-un război total. În vâltoarea evenimentelor au fost angrenați, din prima zi, și românii din Transilvania, chemați să lupte în armata austro-ungară.
În acest context, în 1915, la nivelul ASTRA din Sibiu, s-a cristalizat ideea de a realiza un recensământ al contribuției umane și materiale a românilor transilvăneni la război. Obiectivul era ca, la finalul conflagrației, să poată dovedi cu cifre concrete autorităților de la Viena că românii și-au făcut cu prisosință datoria, similar sau chiar mai mult decât alte etnii privilegiate, și să poată cere în schimb acordarea unor drepturi mai mari. Din cauza vremurilor tulburi, demersul nu a putut fi realizat decât în 1921-1922, când scopul inițial nu mai era de actualitate, Transilvania fiind deja parte a României. Liderii ASTRA au decis totuși să pună în practică acțiunea, pentru ca jertfele aduse de românii transilvăneni în perioada războiului să rămână mărturie peste timp. În acest fel, au fost obținute nominal, pentru fiecare localitate din Transilvania, modul de participare și soarta fiecărui participant la război. După centralizarea datelor a rezultat că, din întreaga regiune, au fost implicate în război 489 544 de persoane.
Lucrarea de faţă tratează detaliat doar situația românilor din Țara Făgărașului, dar are aplicabilitate și este utilă pentru a studia și a înțelege participarea românilor din toată Transilvania la război, fiind un instrument util prin prisma numeroaselor aspecte sub care fenomenul este abordat și a datelor statistice aferente.

The post Contribuţia umană şi materială a Ţării Făgăraşului la Primul Război Mondial appeared first on Editura Militară.

Prin Siberia, în drum spre casă. Jurnal de front (1917-1920)

Pandea Adrian — Thu, 05 Sep 2024 08:35:56 +0000

„Militarii români din armata austro-ungară, una multinațională, ce reflecta structura etnică a imperiului muribund, au fost prinși, în timpul războiului din anii 1914-1918, într-o dilemă tragică, aceea între loialitate dinastică față de împăratul de la Viena, care era concomitent și rege al Ungariei, și cea față de națiunea din care făceau parte. […] Relativ puțini voluntari, scăpați din infernul războiului și al prizonieratului, și-au scris, cu deosebire, în perioada interbelică, povestea lor, cel mai adesea dramatică. Dintre scrierile memorialistice mai cunoscute amintim pe cele ale lui Petre Nemoianu, Voicu Nițescu, Elie Bufnea, Pompiliu Nistor, Simion Ghișa, Victor Cădere ș.a. Multe alte mărturii, mai ales ale simplilor voluntari, au rămas necunoscute, ele fiind parțial recuperate relativ târziu. […] Editura Militară pune la dispoziția publicului cititor din România o mărturie inedită a unui voluntar cu rol important în mobilizarea militarilor români ardeleni, bănățeni și bucovineni, prizonieri în Rusia, pentru cauza națională. Autorul este locotenentul Emil Deciu, menționat nu de puține ori în lucrările și memoriile care analizează subiectul voluntariatului. Mărturia lui, chiar dacă incompletă, din cauza vitregiei vremurilor, se alătură astfel celorlalte contribuții apărute între timp pe acest subiect, completându-le cu o viziune proprie.” (Petre Otu)

„Plecând în anul 1914 din Biserica-Albă, unde am fost mobilizat, am parcurs până la întoarcerea în Lugoj, unde am sosit acum și unde am fost demobilizat, următoarele distanțe: Biserica-Albă–Pasul Tucla în Carpați: 800 km, Pasul Tucla–Brody la frontiera rusă: 300 km, Brody–Orenburg la frontiera Asiei: 3.000 km, Orenburg–Vladivostok: 5.500 km, Vladivostok–Constanța: 20.000 km, Constanța–Lugoj 800 km; total, nesocotind și drumurile făcute repetat: 30.400 km. […] Aducem mulțumită bunului Dumnezeu că ne-a dat destulă tărie să ne îndeplinim această datorie față de Neam și Patrie și-l rugăm să ne ajute, ca să ne putem continua cu pace în România liberă drumul vieții noastre, în neatârnare și în frățietate veșnică și neturburată.” (Emil Deciu)

The post Prin Siberia, în drum spre casă. Jurnal de front (1917-1920) appeared first on Editura Militară.

Destinul tragic al unui patriot. Generalul erou Livius Teiuşanu, primul ataşat militar român în SUA

Pandea Adrian — Mon, 08 Jul 2024 07:23:56 +0000

Scrierea colegilor noștri Alexandru Oșca și Vasilica Manea […] este o concretizare a preocupărilor autorilor, de mai mulți ani, de a aduce la lumină figura celui dintâi atașat militar al României în Statele Unite ale Americii (1917-1920), unul din eroii Războiului de Întregire Națională. Lucrarea lor este rezultatul unor cercetări minuțioase în arhive (îndeosebi în cele militare, dar și diplomatice), în biblioteci din țară și în alte resurse actuale de informare. Demersul lor științific, la care au adăugat – și cititorii pot observa limpede această particularitate – o sinceră implicare afectivă, reconstituie argumentat, cu precădere, parcursul carierei de ofițer a lui Livius Teiușanu, în contextul dramaticelor evenimente din prima parte a veacului trecut, marcată de Primul Război Mondial. […] Reconstituirea acestuia cu migală datorată strădaniei celor doi autori, care au și meritul de a o încadra în urzeala evenimentelor circumscrise epocii în care eroul a trăit, se cuvine a fi salutată cu prețuirea cuvenită. (Dumitru Preda)

The post Destinul tragic al unui patriot. Generalul erou Livius Teiuşanu, primul ataşat militar român în SUA appeared first on Editura Militară.

Mareşalul Constantin Prezan. Vocaţia datoriei, ediţia a 2-a revăzută şi adăugită

Pandea Adrian — Fri, 29 Mar 2024 08:28:19 +0000

Scriind această carte, am ținut seama de relativitatea discursului istoric, fapt uitat, câteodată, de cei ce se consacră studiului trecutului și care cred, uneori, că sunt deținătorii adevărului absolut. Nu există așa ceva în cercetarea istorică, ea este dinamică, mereu apar noi documente, noi interpretări, perspectiva asupra trecutului modificându-se continuu, în funcție și de necesitățile prezentului. Condiția istoriei de a fi o disciplină vie este permanenta revedere a trecutului în toată complexitatea lui. De aceea, lucrarea de față, aflată la a doua ediție, reprezintă una dintre încercările de a înțelege viața, activitatea și personalitatea mareșalului Prezan, de a-i fixa contribuția în istoria militară a României într-o perioadă marcată, deopotrivă, de nenumărate greutăți, dar și de mari realizări. Cea mai însemnată dintre acestea din urmă este, fără îndoială, reunirea românilor în granițele aceluiași stat, în anul de grație 1918. (Petre Otu)

The post Mareşalul Constantin Prezan. Vocaţia datoriei, ediţia a 2-a revăzută şi adăugită appeared first on Editura Militară.

„Două naţiuni vecine”: România şi Finlanda. Relaţii româno-finlandeze (1917-1947). O privire dinspre Bucureşti

Pandea Adrian — Thu, 17 Aug 2023 05:54:20 +0000

La 14 aprilie 1934, primindu-l în audiență pe Raoul Bossy, ministrul aflat în fruntea legației române, reînființată în capitala finlandeză după o întrerupere de peste un deceniu, președintele Pehr Evind Svinhufvud i-a declarat: „Suntem două națiuni vecine – România și Finlanda…, întrucât avem o frontieră comună: frontiera rusească”. O afirmație surprinzătoare, deoarece cele două țări sunt situate geografic la o mare depărtare una de cealaltă. Și totuși afirmația președintelui finlandez conține un adevăr imposibil de contestat – marele vecin, indiferent de forma internă de organizare, le-a marcat decisiv evoluția istorică de la sfârșitul secolului al XVIII-lea până în contemporaneitate. Prima jumătate a secolului al XX-lea ilustrează convingător justețea celor de mai sus: Finlanda, devenită independentă, și România reîntregită au în regimul bolșevic, ce preluase țelurile expansioniste ale Imperiului Romanovilor, sucombat în 1917, cel mai periculos adversar.
Lucrarea se oprește asupra perioadei 1917-1947, ani de intensificare considerabilă a raporturilor bilaterale, ce a permis aprofundarea cunoașterii reciproce, îngreunată până atunci, în primul rând de depărtarea geografică.

The post „Două naţiuni vecine”: România şi Finlanda. Relaţii româno-finlandeze (1917-1947). O privire dinspre Bucureşti appeared first on Editura Militară.

Românii după „Marele Război”. Anul 1920. Documente, impresii, mărturii

Pandea Adrian — Mon, 05 Dec 2022 11:00:21 +0000

Volumul de față, al doilea din seria Românii după „Marele Război”, este dedicat anului 1920, un an al cărui punct de reper îl constituie semnarea celor două tratate care au consfințit granițele României Mari: tratatul cu Ungaria de la Trianon şi cel privind recunoaşterea de către Marile Puteri a unirii Basarabiei cu România. Anul 1920 a cuprins însă şi alte evenimente de referință care au modelat constructul militar, politic şi socio-economic românesc postbelic. Ca atare, selecția documentelor a urmărit să ofere o perspectivă cât mai cuprinzătoare asupra unor dosare cu deosebire importante pentru evoluția istorică a României în perioada interbelică. Sperăm că am reuşit să oferim cititorului tabloul cuprinzător al unei epoci de speranță, dar şi de mari încercări în istoria românilor, care a fost marcată de decizii importante şi de consecințele lor pe termen mai scurt sau mai lung. Având în vedere interesul cu care au fost primite celelalte volume, sperăm că şi acesta, consacrat celui de-al doilea an de după încheierea Marelui Război, va atrage atât atenția specialiștilor, cât şi a celor pasionați de istorie, pentru înțelegerea unui etape care a marcat profund efortul de întregire națională şi recunoaştere internațională a unirii. Este meritul echipei de cercetători din cadrul Institutului pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară, care a reuşit, pe parcursul ultimilor ani, să aducă la lumină noi mărturii şi dovezi documentare relevante pentru înțelegerea istoriei României şi a rolului armatei române în anii „Marelui Război”, precum şi în anii zbuciumați care au urmat încheierii acestuia. (Carmen-Sorina Rîjnoveanu)

The post Românii după „Marele Război”. Anul 1920. Documente, impresii, mărturii appeared first on Editura Militară.

Armata regulată a Republicii Democratice Moldovenești (iulie 1917-iulie 1918). Structura, componența, personalitățile

Pandea Adrian — Mon, 05 Dec 2022 10:42:41 +0000

Apariția pe harta politică a lumii a României Mari după Primul Război Mondial se datorează generației de oameni din întreg spațiul românesc care au luptat și au făurit acest stat. Semnificativ este faptul că startul României Mari a fost dat de către Basarabia, ștafeta fiind preluată de celelalte provincii românești. În fruntea mișcării de eliberare națională din Basarabia au stat militarii, care au pornit procesul de desprindere din cadrul Rusiei, inițiind crearea Sfatului Țării, organ reprezentativ al populației băștinașe, care a preluat puterea și a condus destinele regiunii spre unire.

Dacă vorbim despre aspectele politice ale activității Sfatului Țării și despre evenimentele politice din perioada respectivă, atunci trebuie să constatăm că au fost studiate pe larg și multilateral. Puține însă sunt lucrările consacrate rolului jucat de către militari în prefacerile din anii 1917-1918, și acelea au un caracter general și nu se referă la aspectele pur militare ale evenimentelor. Cu atât mai puține sunt cercetările dedicate unităților militare regulate înființate de către Sfatul Țării și ghidate de Ministerul de Război. Lucrarea de față, „Armata regulată a Republicii Democratice Moldovenești (iulie 1917-iulie 1918). Structura, componența, personalitățile”, are drept scop elucidarea problemelor ce țin de organizarea armatei regulate, structura Ministerului de Război și a Statului Major General, structura de state și activitatea unităților militare. (Anatol Leșcu)

The post Armata regulată a Republicii Democratice Moldovenești (iulie 1917-iulie 1918). Structura, componența, personalitățile appeared first on Editura Militară.

Războiul românesc de eliberare și întregire națională 1916-1918

Pandea Adrian — Thu, 15 Sep 2022 09:45:53 +0000

Războiul românesc de eliberare și întregire națională 1916-1918 a fost scris în România, în octombrie 1918, sub ocupație germană. Apărea, la acea dată, sub forma mai multor articole distincte. A trebuit, după aceea, adăugat un nou capitol, îmbinat totul și pus în legătură cu ultimele evenimente care au pecetluit atât de fericit victoria marii cauze căreia România i s-a alăturat fără nicio rezervă. Autorul a găsit de datoria sa să fie de-o obiectivitate maximă într-o epocă în care aprige pasiuni și intolerabile suferințe agitau sufletul poporului român. Singura sa ambiție a fost de a prezenta într-o lumină adevărată câteva fapte care puteau contribui la cunoașterea admirabilului efort făcut de națiunea română, cu prețul unor sacrificii supraomenești, pentru triumful cauzei comune. (Mircea Djuvara, ianuarie 1919)

The post Războiul românesc de eliberare și întregire națională 1916-1918 appeared first on Editura Militară.

Relaţii politice şi militare româno-otomano-turce 1878-1989: documente, volumul I, 1878-1938 = Romanian-Ottoman-Turkish Political and Military Relations 1878-1989: documents, volume I, 1878-1938

Pandea Adrian — Sun, 28 Aug 2022 08:01:19 +0000

Pentru detalii despre această carte, vă invităm să vă adresaţi Institutului pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară.

Adresa: Str. Constantin Mille, nr. 6, Sector 1, Bucuresti, Cod postal: 010142
Telefon: 0040 21 315.17.00
Fax: 0040 21 319.58.01
E-mail: ipsdmh@yahoo.com

The post Relaţii politice şi militare româno-otomano-turce 1878-1989: documente, volumul I, 1878-1938 = Romanian-Ottoman-Turkish Political and Military Relations 1878-1989: documents, volume I, 1878-1938 appeared first on Editura Militară.