Ceauşescu Archives - Editura Militară

Ucişi, dar neînfrânţi. Generali români victime ale închisorilor comuniste

Pandea Adrian — Thu, 07 May 2026 09:09:32 +0000

Lucrarea „Ucişi, dar neînfrânţi. Generali români victime ale închisorilor comuniste” este rezultatul unor cercetări aprofundate asupra destinului generalilor arestați, condamnați, executați, decedați din diverse motive sau supraviețuitori în sistemul penitenciar după 23 august 1944. Proiectul a început când autorul, colonelul (rtr.) Remus Macovei, a demarat o explorare temeinică în diverse arhive, pentru a descoperi, în primul rând, numărul generalilor care au ajuns, din diferite motive, în închisorile totalitarismului comunist românesc.

A identificat peste 150, din care, în paginile următoare, se regăsesc primii 26. […] Unii sunt mai cunoscuți, fiind mediatizați, după 1990, prin articole, studii și volume biografice (generalii Aurel Aldea, Henri Cihoski, Iosif Iacobici, Constantin Ilasievici, Radu Rosetti, Nicolae Samsonovici, viceamiralul Gheorghe Koslinski, ș.a.), alții încă își așteaptă biograful (generalii Constantin Iordăchescu, Vasile Pascu, Dumitru I. Petrovan, Grigore N. Stoika, Traian Teodorescu, Alexandru Vătămanu ș.a.). Un caz aparte îl reprezintă generalul Dragu Buricescu (n. 1882-d. 1957, penitenciarul Văcărești), arestat și condamnat, în 1956, pentru că a îndeplinit funcția de comandant al închisorii militare Jilava în perioada 1935-1937. Mai există și generali a căror biografie este încă încețoșată (Todică Teodorescu, Sergiu Enulescu ș.a.) sau al căror prenume stă sub semnul întrebării (Anton/Eugen Zwiedinek). […]

Lucrarea va fi continuată, cu siguranță, de alte volume, în care vor fi analizați alți generali trecuți prin închisorile comuniste, pe măsura cercetării și prelucrării de noi documente revelatoare.
Lectură plăcută!
ALIN SPÂNU

The post Ucişi, dar neînfrânţi. Generali români victime ale închisorilor comuniste appeared first on Editura Militară.

România contra Imperiului Sovietic (23 august 1944-decembrie 1989). UM 0110: Contraspionaj anti-KGB/GRU

Pandea Adrian — Mon, 04 May 2026 09:46:33 +0000

În lucrarea de față, „România contra Imperiului Sovietic (23 august 1944-decembrie 1989). UM 0110: Contraspionaj anti-KGB/GRU”, este redată o realitate ascunsă, de culise, a comunismului românesc, a disensiunilor sovieto-române, valorificând ca sursă primară principală documente interne de lucru ale contraspionajului român, emise de fosta Unitate Militară 0110, devenită celebră în țara noastră sub denumirea: Contraspionaj state socialiste (sau Unitatea anti-KGB/GRU).
Este, de asemenea, detaliat ansamblul activităților informativ-operative antisovietice, prin care cadrele acestei unități militare identificau, obțineau și verificau date și informații cu privire la persoane, fapte sau situații de interes pentru securitatea statului, în temeiul cărora erau prevenite și combătute activități contrare statului român și conducerii sale superioare și de partid.
Totodată, au fost evidențiate, pe de-o parte, acțiunea subversivă („măsuri active”) a statului sovietic, realizată prin serviciile sale speciale (în demersul de a-și menține suzeranitatea și influența asupra regimului din România socialistă), și, pe cealaltă parte, activitatea antisovietică de rezistență națională a conducerii statului român, în care principala sa armă a fost aparatul de contraspionaj al țării.
Menționez că am utilizat metoda confruntării și coroborării documentelor primare, majoritatea inedite, cu surse edite, inclusiv memorialistice, citate în lucrare, precum și cu unele date și puncte de vedere obținute direct, de subsemnatul, de la foști ofițeri/cadre ai UM 0110 și ai altor unități conexe.
Ca urmare, am convingerea că această carte-mărturie redă corect parcursul istoric al acestei problematici atât de puțin cunoscute publicului. De asemenea, precizez că lucrarea de față are caracter exclusiv istoric, nu este un document oficial (probator), nu este comanda vreunei instituții, de stat sau private, sau altei entități. În esență, reprezintă concepția proprie și originală, sensul și „firul roșu” ale autorului, care a purces la studierea acestui vast subiect „fără ură și părtinire” (sine ira et studio).
SORIN APARASCHIVEI

The post România contra Imperiului Sovietic (23 august 1944-decembrie 1989). UM 0110: Contraspionaj anti-KGB/GRU appeared first on Editura Militară.

Navele din Serviciul Marinei Militare Române din 1859 şi până astăzi

Pandea Adrian — Fri, 13 Feb 2026 08:20:38 +0000

Această lucrare este cea de-a treia din seria dedicată tehnicii din serviciul Armatei Române și este menită să contribuie la popularizarea moștenirii istorice lăsate de generațiile de militari și civili care au slujit sub drapel în toate perioadele istorice de după Unirea Principatelor Române. Dedicat marinei militare, acest volum este un mic și neînsemnat simbol al respectului și admirației mele față de toți luptătorii din apele mării și ale Dunării care au slujit și și-au dat viața sub pavoazul românesc, în toate timpurile.
La realizarea ei am folosit date și informații din aproape tot ce oferă literatura românească de specialitate, de la lucrări mai vechi, din perioada postbelică, până la ultimele apariții în domeniu. Am folosit, de asemenea, surse din mediul online, cum sunt portalurile de specialitate sau paginile de socializare dedicate marinei sau istoriei naționale. Am căutat și am folosit fotografii ale navelor românești, în limita și la calitatea disponibilă, încercând pe cât posibil să le prezint în culorile epocii, așa cum sunt ele redate în descrieri. Le mulțumesc pe această cale tuturor specialiștilor de la Muzeul Militar Național „Ferdinand I”, Muzeul Marinei, Arhivele Militare Naționale Române și pasionaților de nave din mediul online, care m-au ajutat cu informații și fotografii. Mulțumesc, de asemenea, Editurii Militare pentru sprijinul total și necondiționat. (Sabin Angheru)

The post Navele din Serviciul Marinei Militare Române din 1859 şi până astăzi appeared first on Editura Militară.

Marina Militară Română (1950-1990). Evoluţia puterii navale a României în perioada participării la Tratatul de la Varşovia

Pandea Adrian — Thu, 09 Oct 2025 09:18:37 +0000

După cel de-al Doilea Război Mondial, în primii 20 de ani de regim comunist în România, interesul pentru marină nu a lipsit, dar nici nu au existat atitudini și decizii politice marcante care să influențeze decisiv evoluția pozitivă a Marinei Militare. Din contră, unele decizii au afectat grav puterea navală a României, iar multe din lucrurile care s-au realizat au fost determinate de interesul sovietic față de litoralul românesc. În schimb, pentru ultimii 20 de ani de comunism, România și-a afirmat voința politică pentru deținerea unei puteri navale pe măsura importanței țării în bazinul Mării Negre și a statutului de țară fluvial-maritimă și stăpână a gurilor Dunării, cel mai mare fluviu european.
După 1968, evoluția puterii navale a României s-a înscris în eforturile statului român de a deține capabilități care să-i asigure apărarea intereselor de riveran la Marea Neagră și fluviul Dunărea, de a descuraja orice acțiune dinspre mare și de a se putea apăra în situația unei agresiuni. Evoluția pozitivă a puterii navale a României este reflectată și de modificările structurale pe care le-a suferit Marina Militară, precum și în dispunerea dispozitivului maritim și fluvial. Noua doctrină națională a facilitat argumentarea necesității deținerii de către Marina Militară a unor capabilități care să facă posibilă apărarea împotriva unei eventuale invazii dinspre mare sau de pe malurile Dunării.

The post Marina Militară Română (1950-1990). Evoluţia puterii navale a României în perioada participării la Tratatul de la Varşovia appeared first on Editura Militară.

În umbra „Epocii de Aur”. Raționalizare, austeritate şi criză în Bucureşti (1979-1989)

Pandea Adrian — Thu, 03 Jul 2025 08:57:26 +0000

Lucrarea de față, În umbra „Epocii de Aur”. Raționalizare, austeritate şi criză în Bucureşti (1979-1989), reprezintă o contribuție esențială și necesară în înțelegerea unui deceniu marcat de austeritate și de transformări sociale profunde în România. Această cercetare explorează, cu o rigoare remarcabilă, mecanismele prin care regimul condus de Nicolae Ceaușescu a gestionat criza sistemică a anilor ’80, concentrându-se asupra modului în care locuitorii Capitalei au fost afectați de politicile de raționalizare a consumului și de prioritizare a autarhiei economice. […]
Cartea de față este o lectură indispensabilă pentru istorici, sociologi, politologi și pentru toți cei interesați de modul în care politicile de austeritate influențează țesutul social. Mai mult decât atât, este un exemplu de cercetare academică riguroasă, care demonstrează că istoria recentă poate fi analizată fără a pierde din vedere nuanțele și complexitatea sa. Ea ridică întrebări importante despre legitimitatea regimurilor autoritare, despre relația dintre guvernanță și societate și despre modul în care crizele sistemice influențează dinamica puterii. Este, totodată, un omagiu adus memoriei colective a unei generații care a trăit sub semnul privațiunilor, dar și o contribuție semnificativă la înțelegerea istoriei recente a României. (Prof. univ. dr. habil. Silviu MILOIU)

The post În umbra „Epocii de Aur”. Raționalizare, austeritate şi criză în Bucureşti (1979-1989) appeared first on Editura Militară.

Cercul Militar Național, instituție a elitei militare bucureștene

Pandea Adrian — Fri, 04 Apr 2025 06:03:59 +0000

Timp de mai mulți ani, o parte a eforturilor mele de cercetare a fost dedicată unei instituții-simbol pentru Armata Română – Cercul Militar Național – și clădirii sale monumentale din mijlocul Bucureștilor, în care funcționează de peste un secol. […] În elaborarea lucrării, am apelat la încadrarea parcursului instituției în cadrul larg al evoluției armatei române, a societății românești și, de ce nu, în aria mai largă a istoriei europene și mondiale. […]

Evoluția Cercului Militar Național, în cei o sută și cincizeci de ani, reflectă în mod sintetic istoria armatei române. În localurile în care a funcționat s-au luat decizii capitale, au avut loc reuniuni și întâlniri la cel mai înalt nivel, s-a întărit spiritul de corp, s-a perfecționat pregătirea profesională, s-a dezvoltat cultura generală a ofițerilor etc. Sute de personalități militare și civile de rang înalt de pe tot mapamondul au trecut pragul instituției, admirând formele arhitectonice superbe ale clădirii, inaugurată acum mai bine de un veac. Din această perspectivă, Cercul Militar, cu palatul său somptuos, a fost și rămâne un vector de imagine al oștirii în societate și în lume. (Petre Otu)

The post Cercul Militar Național, instituție a elitei militare bucureștene appeared first on Editura Militară.

România și Bulgaria. Relații politico-militare în timpul Războiului Rece. O perspectivă discursivă

Pandea Adrian — Tue, 08 Oct 2024 08:26:32 +0000

România și Bulgaria sunt două state cu graniță comună, făcând parte din ceea ce Nicolae Iorga a denumit spațiul sud-est european, o comunitate de destin, fondată pe legăturile țesute de geografie, pe elementele experienței istorice, sociale și culturale, dar mai ales pe nevoia de apărare a popoarelor din acest spațiu, prea mici pentru a-și afirma identitatea în fața influențelor vestice, estice, rasiale și religioase, un spațiu având, prin natura sa, contururi vagi și variabile, potrivit cu împrejurările.
După încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, reașezarea lumii, fundamentată pe două viziuni diferite, materializate în două sisteme politice antagoniste, este cunoscută drept perioada Războiului Rece, dominată de două mari organizații politico-militare – Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) și Organizația Tratatului de la Varșovia (OTV), acesta fiind contextul în care cele două state au relaționat, ambele ca membre ale OTV.
Lucrarea tratează, așa cum reiese din titlu, parcursul României și Bulgariei în perioada Războiului Rece, analizând, din perspectivă istorică, subordonată marii paradigme securitare, atât percepția, cât și relaționarea, cu precădere politico-militară, dintre cele două state ca membre ale OTV, ceea ce oferă indicații relevante despre limitările acestora.

The post România și Bulgaria. Relații politico-militare în timpul Războiului Rece. O perspectivă discursivă appeared first on Editura Militară.

Autovehicule, tractoare şi locomotive străine în România, în timpul Războiului Rece

Pandea Adrian — Mon, 08 Jul 2024 07:34:42 +0000

Istoric de anvergură, Petre Opriş a participat la numeroase conferinţe internaţionale, studiile sale ştiinţifice văzând lumina tiparului nu doar în România, ci şi în Ungaria, Elveţia, Germania, Marea Britanie, Polonia, Serbia şi Statele Unite ale Americii. În prezentul volum, autorul scoate la iveală multe dintre resorturile ascunse care au stat la baza politicii de industrializare a României începând cu a doua jumătate a anilor ’50. […]
Îndemn cititorul să se aplece cu atenţie asupra cărţii de faţă pentru a cunoaşte şi înţelege în profunzime care au fost raţiunile procesului de industrializare a României comuniste, unde au fost avantajele rezultate din planificarea la nivel central în cadrul unui regim de dictatură, precum şi marile slăbiciuni ale acestui proces derulat exclusiv de către stat, cu implicaţiile de rigoare la nivelul responsabilităţii şi al inovaţiei.
Însă, spre deosebire de multe alte lucrări privind comunismul românesc, cartea domnului Petre Opriş se remarcă printr-o scriere vioaie, aerisită, cu multe inserţii de umor de bună calitate şi, totodată, cu la fel de multe trimiteri către prezentul imediat, respectiv perioada pandemiei marcate de o serie de măsuri şi iniţiative cel puţin discutabile, la nivel naţional şi european.
Ca urmare, cine va reuşi să obţină cartea, fără îndoială, greu o va lăsa din mână, poate doar la finalul lecturii, pentru o firească reflecţie asupra a ceea ce am fost şi ce am devenit între timp. (Liviu Ţăranu)

Informaţiile inedite existente în arhivele româneşti conţin exemple concrete de probleme referitoare la vehiculele, tractoarele şi locomotivele străine care au ajuns într-un fel sau altul în România, în perioada în care Gheorghe Gheorghiu-Dej s-a aflat la conducerea ţării, precum şi în epoca succesorului său, Nicolae Ceauşescu. În volumul de faţă ne-am străduit să păstrăm un echilibru în prezentarea deciziilor ambilor dictatori. Pentru nostalgicii perioadelor respective, care visează, în prezent, să pună ordine în economia ţării cu ajutorul soluţiilor-minune, aceste exemple le oferă posibilitatea de a reflecta asupra ideilor care sunt lansate în spaţiul public despre aşa-zisa măreţie a realizărilor comuniste şi despre aplicarea din nou în România a soluţiilor dictatoriale şi ţepeşiste. (Petre Opriş)

The post Autovehicule, tractoare şi locomotive străine în România, în timpul Războiului Rece appeared first on Editura Militară.

Istorie, film şi propagandă (ed. a II-a adăugită)

Pandea Adrian — Tue, 24 Oct 2023 05:45:58 +0000

Volumul „Istorie, film și propagandă” a fost conceput ca o antologie reunind articole, eseuri și studii apărute, într-o primă versiune, în revistele „Magazin istoric”, „Historia” și „Istorie și civilizație”, în mediul online (pe StareaPresei.ro și LiterNet.ro) sau într-o lucrare colectivă publicată de PostModernism Museum. […] Însă cartea lui Călin Hentea depășește condiția de culegere, devenind un manual sui-generis de propagandă, din epoci și zone politice diferite, manifestată în operele cinematografice și audiovizuale în general. Astfel, prin lectură, cititorul receptiv capătă instrumente utile de examinare a producțiilor istorice și, implicit, de rezistență la propaganda cinematografică. Cele două părți ale volumului sunt sugestiv intitulate „Despre ai noștri” și „Despre ai lor” – un mare merit al cărții este acela că opune propaganda din filmele cu subiect istoric românești propagandei din filmele cu subiect istoric străine, în special occidentale. Adeseori, comentatorii autohtoni care pozează în cunoscători fie sancționează dur propaganda din filmele românești, dar sunt îngăduitori cu cea din producțiile vestice, fie, dimpotrivă, o trec cu vederea pe cea neaoșă, pretextând că la „ei” e mult mai rău. De fapt, propaganda în cinema nu e limitată la regimurile totalitare; ea există bine-mersi și în România de azi, chiar dacă la un nivel mult mai redus, la fel cum există în toată lumea, inclusiv la Hollywood, sub forme mai subtile sau mai grosolane. Călin Hentea, un veritabil expert în domeniul propagandei, după cum a dovedit-o deja în multe alte cărți, reușește să identifice mesajele manipulatoare și să se plaseze pe poziția justă, echidistantă față de cele două extreme amintite și fără partizanate de o culoare sau alta. (Mihai Fulger, critic de film, adevărul.ro)

Din 1917, de la Lenin și Woodrow Wilson încoace, politicul de pretutindeni a devenit conștient de imensa putere de influențare a filmului asupra oamenilor și a încercat să-i atragă de partea sa pe creatorii celei de-a șaptea arte. Astfel, filmul a devenit cutia de rezonanță audio-vizuală, dar și martor (subiectiv și emoțional) al temerilor, angoaselor, speranțelor, modei și mentalităților, al intereselor și obsesiilor politice dominante în anii în care a fost realizat. Datorăm, în bună măsură, filmelor pe care le vedem o parte din modul în care percepem lumea din jurul nostru și istoria pe care credem că o știm. (Călin Hentea, Istorie, film și propagandă)

The post Istorie, film şi propagandă (ed. a II-a adăugită) appeared first on Editura Militară.

În fața invaziei. Măsuri militare inițiate de România în contextul crizei cehoslovace

Pandea Adrian — Mon, 24 Apr 2023 08:07:20 +0000

Despre invazia din Cehoslovacia s-au scris, în special după 1989, câteva lucrări consistente și, desigur, se vor mai scrie, pe măsură ce se vor desecretiza documentele de arhivă. […] În toți acești ani a persistat […] controversa dacă sovieticii intenționau sau nu să invadeze România. Au urmărit sau nu un astfel de demers pentru țara noastră? Aceste întrebări reveneau constant. Unii argumentau că, de fapt, nu erau decât presiuni menite să descurajeze România în relațiile sale cu Occidentul sau să genereze o schimbare de atitudine a ei în interiorul CAER și OTV (implicit, un grad mai mare de supunere în fața Moscovei). Alții susțineau că, pe baza documentelor […], nici nu s-ar pune în discuție faptul că URSS nu ar fi dorit, cel puțin o dată, să invadeze România și să încheie cu „circul” independent de la București.

În lucrarea de față am încercat să descopăr, atât cât mi-a fost cu putință, răspunsul la această dilemă. (Florin Pascaru)

The post În fața invaziei. Măsuri militare inițiate de România în contextul crizei cehoslovace appeared first on Editura Militară.